miercuri, 15 decembrie 2010

Tu si toamna..

Buna dragule. Sa stii ca iti simt lipsa intr-un mod profund. Mi-e dor sa-ti povestesc ore intregi o banala intamplare, mi-e dor de atentia pe care doar tu o acorzi lucrurilor simple. Mi-e dor de valorile tale morale pe care mi le impartasesti cu atata insistenta :) Mi-e dor de morala ta . Mi-e dor sa-ti spun noapte buna. Mi-e dor de sfaturile tale. Mi-e dor de zambetul tau. Mi-e dor de iesirele noastre inedite. Mi-e dor de ploaie. Mi-e dor de un varf de munte. Mereu ne e dor de alt anotimp. Iar acum mi-e dor de tine si de toamna.

marți, 30 noiembrie 2010

Cauta-ma tu.



Cand voi veni, inseamna ca m-ai chemat
Cand te voi auzi, inseamna ca m-ai strigat,
Cand voi fi, inseamna ca m-ai dorit,
Cand te voi gasi, inseamna ca m-ai cautat.
Cauta-ma tu ...

Tu si eu. Noi.

M-am tarat in genunchi sa-mi gasesc jumatatea pierduta si ghici? Nu am gasit-o! Am pierdut-o cand m-am nascut.. Mi-au spus ca a murit si ca de fapt niciodata nu a fost a mea.. Nu i-am crezut cand mi-au spus ca a murit. Am acceptat sa ma nasc doar ca sa gasesc jumatatea care ma intregeste. N-am murit.. Stiu ca jumatatea mea acum colinda lumea, sperand ca ma vei gasi. Sau poate cineva, oricine, mi-a mintit jumatatea ca eu, cea care poate s-o intregeasca - am fugit de ea. 



Intrebari pentru timp.


 Unde se pierd zilele ? Dragostea ta pentru mine creste ? Cine imi poate spune ce ma asteapta la capatul acestui drum ? Cine imi poate spune cum arata inima ta ? Inima ta minte ?Dragostea ta exista ?
 Cand ziua doarme, noaptea pastreaza dragostea ta ?

The Pretty Reckless - You.

luni, 15 noiembrie 2010

Dincolo de nori

Stiu. Simt. Stiu ca nu pot.Nu depinde de mine de data asta. Nu te pot aduce inapoi,oricat mi-as dori. Nu stiu cum. Nu gasesc o modalitate.Nu gasesc aripi sa zbor pana la tine.Ma gandesc sa te sun. Dar nu e nimeni sa-mi poata raspunde. Ma gandesc sa-ti scriu... sau mai bine iti fac o vizita. Asa neasteptata, cum nu-ti place tie. Dar nu gasesc usa casei tale, nu-mi amintesc strada, numarul...nici macar orasul. Da-mi un semn. Spune-mi ca esti bine...Trimite-mi flori. Da-mi mesaje. Intoarce-te acasa. Spuneai ca nicaieri nu e mai bine ca acasa. Acum, eu te astept in aceasta casa goala. Tu nu esti aici. Poate nu-ti mai place acasa. Ok, atunci spune-mi unde esti, iar casa mea va deveni oriunde inseamna acasa pentru tine. Stii ca nu suport sa astept, nu am rabdare. Obisnuia sa-ti placa nerabdarea mea. Cobor din tren fericita ca ma astepti in gara. Niciodata nu am fost atat de inspaimantata ca acum, nu-ti vad chipul, nu te gasesc in multimea asta nebuna ce ma inconjoara....Realizez...imi lipsesti..."Asa cum desertului ii lipseste ploaia "... 

vineri, 5 noiembrie 2010

Scrisoare tatei - Ana Maria Paunescu

In memoriam Adrian Paunescu...

"Nici nu-mi dau seama, tata, cum sa ma adresez. Am multe sa-ti spun si multe sa te rog. Sunt clipe grele, stiu, am crescut suficient de mult cat sa pot intelege suferinta. De mai bine de o saptamana, de cand problemele ultimelor perioade s-au acutizat si s-au oficializat, mi-e foarte teama de linistea din jur. Tu nu m-ai crescut in liniste! Inca de mica, am trait in agitatia continua a vietii tale active.
Inainte sa merg la scoala, am mers cu tine in turnee, am contabilizat cu ochii mei timizi toate aplauzele multimilor, mi s-au intiparit in minte chipuri si destine, te-am privit din umbra varstei, te-am admirat, te-am imitat si m-am legat ireversibil de felul tau de a fi. E prea liniste, tata, in casa. Nu-mi place sa termin "Flacara" devreme, sa plece la tipar seara, si nu noaptea, cum obisnuieste sa se intample cand ai suficienta energie pentru a o corecta amanuntit. Nu-mi place sa latre cainii si sa-i aud doar eu. Suna telefoanele, toti intreaba de tine. Oamenii te iubesc, chiar daca uita sa ti-o spuna in fiecare zi, chiar daca vietile lor chinuite nu le permit sa se exteriorizeze, de fiecare data cand isi amintesc de tine. Oamenii cred in tine, in puterea ta de a le schimba viitorul in bine. Sunt nefericiti, dar suferinta ta ii macina si ii innobileaza.
Ma cauta sudul, ma cauta Oltenia, sa afle ce mai faci. Ai tai, de la Barca, sunt ingrijorati si primesc vesti confuze de la posturile de televiziune care vorbesc despre tine. Din Ardeal ma suna cei mai buni prieteni. Basarabia asteapta vesti. Moldova de dincoace de Prut cauta raspunsuri. Chiar daca mi-e greu sa le explic tuturor ca treci prin clipe grele, nu pot sa le ignor tristetea. Nu-i mint, nici nu le dau detalii. De fapt, detalii nici nu prea stiu. In ochii mei nu mai e loc de diagnostic. Le spun ca te vei face bine. Le spun ca lupti. Le spun ca avem treaba. Si ei ma cred. Au nevoie sa ma creada. Se linistesc si ma roaga sa-ti transmit ca se gandesc la tine. Si vocea alarmata li se stinge intr-un mesaj inlacrimat.
Te rog, tata, gaseste optimismul de care e nevoie pentru lupta. Mai sunt atatea de facut! Vine iarna, vine frigul si trebuie sa te gaseasca bine. Vin sarbatorile, vine ziua mea, voi face 20 de ani si vreau sa fii puternic. La vara avem de mers la Barca, sa mancam lubenita si ciorba de stevie si sa stam pe terasa de acasa, sa luceasca in ochii nostri gradina si sa miroasa a ploaie. Or sa apara merele acrisoare pe Dealu Negru, taranii cu legume de langa Bucuresti isi vor scoate la porti recolta. Trebuie sa ma duci la Rameti, unde nu-mi amintesc daca am fost vreodata, sa ne uitam in Cartea de Onoare, in care ai scris de atatea ori petice de istorie. Eu am de mers la bursa, in Portugalia, si nu pot pleca linistita daca nu esti refacut. Mai e si drumul la Vatra Dornei, pe care-l planuim de atata vreme si pe care mi-ai promis ca-l vom face in tihna, cu opriri multe si vesele, ca atunci cand eram mica si credeam ca toate-s pentru totdeauna. Am vorbit de curand de tara Hategului. Vreau sa merg cu tine in Apuseni. Vreau sa ma inveti din nou sa umblu prin tara noastra. Nici la Putna n-am mai fost de mult.
Nu am facut destule impreuna. Asa ca, haide, tata, ridica-ti ochii tristi si ia-o de la capat. Te rog sa crezi in tine si in toti cei care iti vor binele. Te rog sa ai rabdare cu noi si cu suferintele fizice. Te rog sa vrei sa fii din nou puternic. Am nevoie de tine. Nu mai vreau sa fie liniste in casa. Vreau sa iubesc din nou timpul. Vreau sa ma simt in siguranta. E noiembrie. Nu-mi place toamna, cand tie nu ti-e bine."

luni, 1 noiembrie 2010

Daddy.

Any girl can find her Prince, but her dad is always the King !

Iti multumesc :

Pentru toate acele momente in care mi-ai fost alaturi,
Pentru intregul adevar pe care m-ai facut sa-l vad,
Pentru toata bucuria pe care mi-ai adus-o in viata,
Pentru orice greseala pe care tu ai indreptat-o.
Pentru fiecare vis pe care l-ai transformat in realitate,
Pentru toata iubirea pe care am gasit-o in tine,
Voi fi pentru totdeauna recunoscatoare,
Tu esti cel care m-a sustinut
Niciodata nu m-ai lasat sa cad
Tu esti unicul care a vazut prin mine totul.



 Tu mi-ai fost puterea atunci cand am avut slabiciuni,
Tu mi-ai fost vocea atunci cand nu am putut sa vorbesc,
Tu mi-ai fost ochii atunci cand nu am putut sa vad,
Tu ai vazut tot ce era mai bun in mine.
M-ai ridicat atunci cand nu m-am putut ridica,
Tu mi-ai dat incredere pentru ca tu ai crezut in mine,
Sunt tot ceea ce sunt pentru ca m-ai iubit.

Si ma iubesti.
Si mereu ma vei iubi.

Tu mi-ai dat aripi si m-ai facut sa zbor
Cand mi-ai atins mana am putut sa ating cerul
Cand am pierdut increderea, tu mi-ai redat-o
Ai spus ca niciun ideal nu mi-e inaccesibil.
Tu mi-ai stat aproape, iar eu am ramas in picioare
Avand iubirea ta am avut totul
Iti sunt recunoascatoare pentru fiecare zi pe care mi-ai dat-o
Poate ca nu stiu eu prea multe
Dar stiu atat ca e adevarat:
E o binecuvantare faptul ca tu ma iubesti.

Sunt tot ceea ce sunt astazi
Pentru ca Dumnezeu m-a binecuvant oferandu-mi un tata cum esti tu !

Orice barbat poate fi tata, dar trebuie sa fi cu adevar special ca sa fi tatic.

duminică, 31 octombrie 2010

Real eyes realize real lies.

Dupa lungi asteptari, dupa groaznice dezamagiri, dupa mult timp petrecut in mod neplacut, m-am regasit. Ieri. Brasov. Doar eu cu mine. A fost ziua deciziilor grele pe care tot amanam sa le iau. A fost ziua finala privind asteptarile. A fost ziua de vindecare a dezamagirilor. Am petrecut acel timp pierdut pe care il iubesc...in mod placut.
Ieri m-am simtit reala,palpabila. Am trecut de la ras la plans fara sa fiu nevoita sa dau explicatii. Am privit minute in sir in gol, adeseori uitand sa respir. Am alergat, am dansat, am cerut, am primit, am visat, am iubit :X
M-am regasit. Puterea si sensibilitatea mea era acolo, nu le pierdusem asa cum credeam. Mi-era dor de mine. Brasovul a facut dorul si durerea sa dispara. M-a facut sa i le las lui. Mi-a oferit o noua sansa,,,,

miercuri, 20 octombrie 2010

Fara umbrela.

Singuratate placuta...fara umbrela :)
Am privit ploaia timp de 35 de minute...am infruntat-o fara umbrela, fara adapost, fara sa simt senzatia de frig sau de umiditate..Am lasat-o sa ma mangaie...de zeci de ori pe secunda...o ploaie torentiala. Si pentru prima data, nu am simtit nevoia sa ma ascund, sa ma feresc de ea. M-am hotarat, fara ca macar sa-mi propun asta, sa o infrunt..Am asteptat sa ma obisnuiesc cu senzatia rece a picaturilor de apa pe corpul meu cald..dupa care am invatat sa o iubesc...Am incercat sa-mi fac ordine in ganduri...in zadar...Am incercat sa imi oblig corpul sa o ia la fuga...in zadar...Am incercat sa il privesc...in zadar...Asa ca am iubit-o ! Fiecare picatura de apa, fiecare tremur al corpului meu, fiecare lacrima...Sau poate era doar ploaia...Poate nu plangeam eu...ci ploaia..

joi, 14 octombrie 2010

Buna dimineata viata !

Parfum de cafea...Deschid ochii, inspir adanc...Imi astept cafeaua...Stiu ca dimineata asta e diferita . Ma trezesc usor..incet..Zambesc...Mirosul profund de cafea ma ameteste, uit sa respir, sa zambesc, sa pasesc...Realizez ca nu am visat...Sunt intr-adevar fericita astazi....

duminică, 3 octombrie 2010

29 iunie.



Era a doua zi la mare. De la etajul 1 al hotelului unde eram cazata, observ pe terasa o persoana cu un ras cam zgomots. Mi se parea cunoscut...Cobor, in blugii mei scurti si tricoul roz primit cadou de la prietena mea. Ma apropiam de el desi drumul meu nu ar fi trebuit sa fie in directia lui....O vad pe Andreea alergand spre mine si tipand :"Criss, hai sa-ti prezint pe cineva "...El, un tip de vreo 17-18 ani, inalt, cu parul saten, ondulat, ochi albastri, doua gropite fermecatoare si ca totul sa para perfect - a inrosit atunci cand m-am prezentat. Prima mea reactie a fost aceeasi, obrajii mei au luat foc. S-a prezentat scurt , dupa care a inceput din nou sa zambeasca,putin cam prea mult. M-a invitat sa ne plimbam.Am acceptat. Evident :) Am observat ca era accidentat la mana stanga si la ambele picioare. Se scuza, dand vina pe un coleg de fotbal, dar eu stiam ca picioarele lui stangi erau motivul accidentarii. A vorbit vreo 2 ore. Doar el. In cele 2 ore petrecute, aflasem despre el mai multe decat stiam despre mine. Inca imi amintesc nisipul ud si urmele pe care talpile noastre le lasau pe plaja pustie.Totodata am aflat de ce rasul lui zgomotos mi se parea familiar, pentru ca petrecusem cateva ore in tren, compartiment langa compartiment, iar rasul lui imi tot intrerupea lectura.Cine ar fi crezut ca o persoana cu un ras atat de enervant , putea fi atat de dulce ? Acesta avea sa fie doar inceputul. Au urmat cele mai frumoase luni de pana acum. Imi amintesc ca, intr-o zi de marti, intr-o oarecare martie, mi-a propus sa fiu sotia lui. Si eram copii. El visa, eu ii iubeam visele. El ma iubea, si eu iubeam sa fiu iubita de el. Imi amintesc totodata primul cadou primit de la el, imi amintesc cum parul meu ondulat se lipea de obrajii umezi de lacrimi...Oh Doamne, imi amintesc prima lui intalnire cu ai mei...Cate emotii aveam, ce sentimente puternice ne legau ! Stiu cum radea, stiu cum ii sclipeau ochii, stiu care erau melodiile si filmele lui preferate. Stiam despre el mai multe decat stiam despre mine...Imi amintesc vocea lui, cand imi canta asa cum ii canti unui copil sa adoarma...Imi amintesc cum adormea, iar eu il priveam nopti la rand.Ma uimea legatura dintre noi...parca era acolo de prea mult timp. Iubeam sa-i sarut ochii. Adevarul e ca avea ochii prea frumosi. Il iubeam cu toata fiinta mea, si totusi, am hotarat sa renunt la fericire...crezand ca locul meu nu e langa el...

vineri, 1 octombrie 2010

De la 1 la 50.

1. Te asculta, dar nu te judeca.
2. Are aceleasi valori ca si tine si aproximativ aceleasi calitati caracteriale.
3. Iti ofera mereu sfaturi bune si sincere.
4. Iti este mereu alaturi, rade si plange cu tine.
5. Te scoate in oras la un suc si insista sa va vedeti daca ai suferit o despartire.
6. Iti imprumuta pantofii ei preferati, daca stie ca ai nevoie de ei la o ocazie speciala.
7. Te salveaza din incurcaturi.
8. Te ajuta in mod neconditionat, fara sa ceara ceva in schimb, pentru ca stie ca si tu ai face la fel pentru ea.
9. Ea este cea care iti va organiza petrecerea burlacitelor inainte sa te mariti.
10. Este sincera, iti spune intotdeauna parerea ei, fara sa te critice sistematic.
11. Este disponibila, dar nu dependenta.
12. Te atentioneaza atunci cand ti s-a rupt fermoarul la pantaloni, cand ai mancare intre dinti, ti s-a imprastiat rujul sau ai scame pe haine.
13. Merge la sala de sport cu tine, preferandu-te in detrimentul altor persoane.
14. Iti asculta necazurile in dragoste si este interesata de relatia pe care o ai cu iubitul tau.
15. Iti intelege obsesiile si temerile.
16. Trateaza pe toata lumea cu respect.
17. Nu lasa ca prietenia voastra sa fie afectata de anumite neintelegeri, chiar daca uneori sunteti in dezacord.
18. Are simtul umorului si te face sa zambesti.
19. Va fi domnisoara de onoare la nunta ta.
20. Te invita sa mergeti impreuna la cumparaturi.
21. Daca te simti rau si ai nevoie de medicamente, se va oferi sa mearga ea la farmacie.
22. Te va imprumuta de bani, daca tu esti la ananghie si daca ea dispune de cateva economii.
23. Te gandesti sa ii oferi privilegiul de a fi nasa viitorului tau copil.
24. Iti va spune sincer daca te-ai ingrasat, dar fara sa te faca sa te simti prost.
25. Iti va spune sincer si fara ocolisuri daca  o rochie nu iti vine bine, oferindu-ti alte solutii din garderoba ta sau chiar a ei.
26. Nu organizeaza nicio petrecere sau iesire in oras fara sa te invite.
27. Obisnuiti sa dormiti din cand in cand una acasa la cealalta.
28. Fie ca treci printr-o criza sentimentala, financiara sau profesionala, nu isi va face coada colac si nu te va parasi.
29. Este sociabila si nu iti critica cercul de prieteni.
30. Ea este cea care vine cu o felie de lamaie la tine sau cu o pastila de cap atunci cand ai baut cam mult alcool (asta in cazul in care nu este si ea in aceeasi situatie!).
31. Iti impartaseste secretele ei si esti sigura ca nici ea nu le va divulga pe ale tale.
32. Este generoasa si lipsita de egoism.
33. Ii place sa invete lucruri noi si nu te exclude din activitatile ei.
34. Atunci cand pleaca in concediu, te cheama si pe tine.
35. Nu uraste barbatii din viata ta, ci se intelege bine cu ei.
36. Are o atitudine pozitiva, pe care ti-o transmite si tie.
37. Este consecventa in idei si atitudini, nu se schimba de la o zi la alta.
38. Te suna frecvent, chiar daca nu reusiti sa va vedeti in fiecare zi.
39. Nu pleaca urechea la barfe, in special la cele adresate tie.
40. Iti ia apararea atunci cand esti criticata pe nedrept.
41. Nu se rusineaza sa vorbeasca despre sex si simti ca este o persoana de incredere, careia ii poti impartasi si anumite aspecte din viata ta sexuala.
42. Iti cunoaste familia.
43. Stie povestea vietii tale, ce ai facut in copilarie si adolescenta.
44. Te tempereaza atunci cand esti furioasa.
45. Daca te hotarasti sa iti schimbi locuinta, se ofera sa te ajute la caratul bagajelor.
46. Se intereseaza pentru un job daca ti-ai pierdut serviciul.
47. Cunoaste amanunte despre profesia ta, va povestiti una alteia cum decurg lucrurile la serviciu.
48. In caz ca ai probleme de sanatate, se ofera sa te duca ea cu masina sau cu taxi la spital, chiar si noaptea.
49. Te imbratiseaza atunci cand va revedeti dupa mai mult timp.
50. Te iubeste pentru felul tau de a fi, nu pentru pozitia ta sociala sau financiara.

marți, 28 septembrie 2010

Scrisoare de multumire.

Stii ce am uitat sa fac de ceva timp ? Am uitat sa-ti multumesc.
Asa ca multumesc. Multumesc chiar si pentru visele desarte, chiar si pentru lacrimile si nervii pe care mi i-ai provocat de nenumarate ori. Asa esti tu. Incapatanat. Irascibil. Asa eram si eu. Dar am invatat ca unul dintre noi doi trebuie sa cedeze, asa ca,  te-am lasat sa ma inveti sa fiu calma, puternica si ambitioasa. Multumesc pentru multumirile tale. Multumesc .Si nu uita : "multumesc" de astazi, maine se poate transforma in " nu te mai suport " :). Dar astazi, acum, aici ..iti multumesc.

duminică, 19 septembrie 2010

Pentru tine, prieten drag.

Azi nu te iubesc.Pentru ca azi te iubesc toti din viata ta.E o zi speciala pentru tine.Desi e o zi speciala, m-am decis sa nu te iubesc astazi.In  schimb, iti promit ca te voi iubi toate celelalte 364 zile din an. Azi toti iti sunt alaturi, iar eu iti promit ca iti voi fi alaturi mereu. Azi toti iti ofera cadouri, eu iti promit ca al meu va veni mai tarziu, cand te vei astepta mai putin.Sau poate l-ai primit deja J . Azi te las sa fi fericita cu ei, sa razi, sa tipi, sa ai lacrimi in ochi cand iti canta “LA MULTI ANI”. Eu o sa-ti cant maine, cand ei nu vor mai fi acolo. Azi nu-ti fac urari. O sa am grija sa-ti aduc iubirea, fericirea si prietenia ce ti-o promit ei in  toate celelalte 364 de zile din an. Azi iti repet un singur lucru, pe care il stii de atatia ani : ”Daca viata este o poveste vreau sa stii, ca tu esti printesa mea in fiecare zi!”

joi, 9 septembrie 2010

Wake me up when september ends.

E un septembrie urat. Obisnuiam sa iubesc septembrie. Pentru mine insemna de fiecare data noi prieteni,noi locuri de vazut, amintiri de impartasit, colectia de frunze maronii adunate din Cismigiu. Unde e septembrie de ieri? Septembrie ala plin de emotie si sentimente ravasite. Ravasite in mod placut. Septembrie care ma "obliga" prin astenia lui specifica, sa ma indragostesc de fiecare om ce-mi iesea in cale. Septembrie in care petreceam la aniversarile prietenelor mele. Septembrie. Iubeam septembrie. Septembrie de azi e urat, si trist, si cenusiu. Au disparut sentimentele ravasite,emotiile iar parcul e gol, parca nicio frunza nu are rostul ei. Septembrie de ieri a plecat si a lasat in locul lui un septembrie ce nu se poate integra. Si doar eu si septembrie de ieri stim motivul...

miercuri, 1 septembrie 2010

Momente fara suflet.

Bad day...Bad year...
Tot ce iubeam, am ajuns sa urasc.Ce ma ingrijoreaza cu adevarat e faptul ca nu e doar o stare de moment, ci incapatanarea sentimentelor mele negative de a sta implantate adanc in sufletul si mintea mea. Urasc..Te urasc. Ca m-ai facut sa am atata incredere in tine.Te urasc pentru ca te crezi superior si in ochii mei nu esti deloc asa. Esti un simplu om. Esti doar ...mai bine ma abtin, ca poate la un moment dat vei citi asta. Nu inteleg cum ajung mereu asa : cu sufletul in noroi. De ce si tu ? Si ajung sa ma simt din nou vinovata ca te-am crezut diferit. Si stai asa ! Ca nu ma refer doar la tine, ci la voi toti. Ati avut nevoie de mine, am fost acolo. Ati suferit langa mine, am fost acolo ! Asa...ia explica-mi acum, tu unde esti ? Unde esti astazi, cand vreau doar un " Bai Cristina, esti bine?" Eh ghici ce?! Nu nu sunt. Nu vreau sa fiu. Nu cred ca mai vreau la nicio facultate. Ce poate fi atat de grav daca renunt la amandoua ? Si daca renunt ce?! E dreptul meu!! Pacat ca nu ma caracterizeaza fuga, ca as fugi acum...ca la un maraton.Pff...Si inca ceva! De ce minti? Cum te poti uita in ochii mei si sa minti cu atata nerusinare?! Esti intr-adevar un om puternic , ca daca nu ai fi...nu ai putea sa minti asa ! Vreau sa dorm...sunt ataaat de obosita...Sunt obosita sa mai am incredere in oameni. Aaa da, mi-am amintit. Pana si el m-a dezamagit astazi. Si nu au trecut nici 48 de ore de cand i-am marturisit ca simt ca pot avea incredere in el.Minciuni!! Si tu ..si tu ...si tu.. Toti la fel. Sunt clipe in care,oricum ar sta corpul, sufletul e in genunchi. Sufletul meu e in genunchi.

miercuri, 25 august 2010

Domnule Onţanu, pregătiţi gorilele! Vin PNL-iştii!!!



În urma abuzului presupuşilor oameni ai Administraţiei Domeniului Public a Sectorului 2, care, la comanda primarului Sectorului 2, Neculai Onţanu, au demolat corturile PNL în care se derula campania de informare şi strângere de semnături 'Noi facem economie!', filiala PNL a Sectorului 2, susţinută de tinerii liberali, a facut o acţiune de protest în parcul din faţa Primăriei Sectorului 2.

Astfel, luni, 23 august, incepand cu  ora 16:00, PNL-iştii din Sectorul 2, în frunte cu preşedintele TNL Sector 2, Dragoş Pârvulescu, si preşedintele PNL Sector 2, Dan Cristian Popescu  au impartit aceleaşi pliante ce au fost interzise de către domnul Onţanu, şi au strâns semnături de susţinere din partea aceleaşi comunităţi a Sectorului 2, pe care domnul Onţanu a privat-o de dreptul de a fi informată, numai că, de această dată, au facut-o  chiar sub geamul primăriei Sectorului 2.

Cu aceasta ocazie tinerii i-au inmanat  domnului primar Neculai Ontanu diploma Sluga politica a guvernarii Basescu - Udrea - Boc care vine in completarea celor doua stele obtinute pentru tradari repetate si traseism politic. Totodata, tovarasul general a primit 'Coiful Cenzurii' si 'Sabia de Lupta Impotriva Democratiei'.


joi, 19 august 2010

Nimeni nu face o poza a unui lucru pe care vrea sa-l uite.

.


















 


                                                                    




joi, 12 august 2010

Nu mai avem timp.

Avem timp.
avem timp pentru toate. Sa dormim
sa alergam in dreapta si in stanga
sa regretam ce-am gresit si sa gresim din nou
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
avem timp sa citim si sa scriem
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam
avem timp sa ne facem iluzii
si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
avem timp pentru ambitii si boli
sa invinovatim destinul si amanuntele
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare
avem timp sa ne-alungam intrebarile
sa amanam raspunsurile
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
avem timp pentru toate
nu e timp pentru putina tandrete
cand sa facem si asta, murim.


[Octavian Paler ] 

Oricum.




Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
Iartă-i oricum.

Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.

Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.

Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.

Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma într-o zi...
Construieşte, oricum.

Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.

Dă-i lumii tot ce ai mai bun, şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.

Intr-o zi...

Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?


[ Nichita Stanescu - Poem ]

sâmbătă, 7 august 2010

Cum am ajuns sa te iubesc draga PNL…

         Imi amintesc perfect...eram imbracata elegant, camasa neagra si pantaloni negri, pantofi cu toc prea inalt…Aveam atatea emotii de parca de sedinta acelui sfarsit de septembrie depindea intreaga mea existenta. Nu reuseam nici sa fumez, nici sa-mi beau cafeaua desi corpul meu avea nevoie de o doza cat mai mare. Mare, mare.

Ora 18:00 – sunt invitata in sedinta. Tremur. Uit sa respir. Hai Cristina, nu fi copil.

Prea multi barbati in jurul meu, uit numele la a doua facultate la care sunt studenta…daca ma pun sa vorbesc in engleza? Zaresc o persoana de gen feminin, uite-o si pe a doua….Respiraaaa…inspiraaaa…expiraaa!!

S-a facut ora 19:30, sedinta s-a terminat. Viitorul meu sef ma anunta sa fiu acolo a doua zi la ora 14:00. Intrebarea mea e: cine stie sa ajunga aici? Eu nuuu :). Si cand s-a terminat sedinta? Eu am fost intrebata ceva?! Nu-mi amintesc nimic…


De atunci, a trecut un an...wow, un an!! Si in fiecare zi a acestui an am iubit tot ce am facut!

Au fost momente neplacute, momente pe care le-am urat din tot sufletul meu, momente normale si naturale. Dar nu prea reusesc sa mi le amintesc…

:X Iubesc sedintele care se termina ca o “cina in familie”, iubesc glumele lor, iubesc pana si Campania asta nesuferita.

:X Iubesc sa stau de vorba cu persoane pe care nu le cunosc, sa le aflu povestea.

:X Iubesc sa fiu amabila cu ei, cu ei toti.

:X Iubesc sa zambesc unei persoane de la capatul firului telefonic.Stiu ca ea simte asta.


Brb revin, ma cheama seful :*

joi, 5 august 2010

Cineva drag lui...

cineva drag lui...
Sensibila dar curajoasa. Ambitioasa cu sine dar altruista cu restul. Visatoare dar mereu cu pofta de viata.
Nemultumita? Nu,atat timp cat ii iese perfect
Dar cel mai mult imi place cand intampina greutatile cu un zambet care lasa impresia de "nimic mai simplu"..
Ce scriu e despre Cristina si te face sa o indragesti imediat cum te priveste daca asta vrea, daca nu, ghinion
As spune ca mai bine lupta sa zambeasca, decat sa planga, in vazul tuturor.
Stiu sigur ca ii place sa iubeasca, sa ofere enorm si sa nu faca lucruri pe care poate mai tarziu ar putea regreta, le stiu din privirea ei...
Intreab-o si iti va spune totul despre ei,ceilalti , intreab-o de ea si iti va spune tot ce vrea sa te lase sa afli si modul cum o face,e perfect -  ca nu ar mai fi enigma daca nu ar fi mister si nu mi-ar fi placut atat daca ar fi fost simplu...
O vad in multime si imi dau seama cat e de speciala, o vad acolo dar uneori nu e, e in lumea fanteziilor si as vrea macar un moment sa vad ce vede,sa simt ce simte..si iar o iau de la capat ma scufund in intrebari....
Si poate crede ca mine...”ca o iubire nu trebuie sa fie neaparat de lunga durata pentru a te marca. Poate sa fie vorba si de o singura zi in care sa te consumi intr-atat de mult, in care sa te dedici intr-atat de tare celuilalt, incat sa o tii minte mereu…”

...dar cine stie?!
...dar as vrea sa aflu...


CG jr :)

miercuri, 4 august 2010

De ce merita sa traim?

De ce merita sa traim?

Stai putin sa ma gandesc la un raspuns scurt.
:-?
:-?
Mdaaa..nu prea gasesc . :)
Caldura asta torida nu-mi provoaca decat nervi.
Si cu toate astea sa-ti scriu motivele mele:
  1. pentru ca inca nu am imbracat rochia aia de mireasa printesa pe care mi-o doresc de cand eram mica.
  2. pentru ca nu am un copil.sau 2.
  3. pentru ca de abia am renuntat la tigari si trebuie sa rezist in continuare ( wish me luck)
  4. pentru ca nu am locuit inca in Maroc si nu am iubit Parisul.
  5. pentru ca nu am facut cursurile alea de contabilitate pe care mi le tot propun de preaaa mult timp.
  6. pentru ca nu stiu pe unde se afla sufletul meu pereche si trebuie sa il caut.
  7. pentru parintii mei. si pentru catelusa mea.
  8. pentru ca parul meu nu a ajuns la lungimea pe care mi-o doresc si mai am de asteptat ...2 ani cred.
  9. pentru ca asociez netrairea vietii cu intunericul.Si mi-e prea frica de intuneric..Mult prea frica.Foarte frica!
  10. pentru ca mi-e dor de mare,de Eforie..
  11. pentru ca vreau la munte.Astazi.:) Si poate plec.Daca imi trece supararea pe el.
  12. si pentru ca iubesc sa visez, sa dansez :X
     
Gataaa, atat pentru primul meu articol.:)